My story... dureri in tacere

Eu sunt un suflet slab care doar te iubeste mai mult decat pe el insusi. Si da e slab pentru ca nu stie sa lupte, nu stie cum sa faca sa fie bine atunci cand vede nori, ci se retrage in lumea lui singuratic si sufera in tacere udandu-mi ochii de sticla. Tu trebuie sa poti intelege ca acest suflet a trecut prin multe, a dus multe suferinte in tacere de cand era mic si acum nu mai are loc pentru altele de asta se tot revarsa. A vazut ce inseamna suferinta si boala crunta si apoi a inteles ce inseamna pierderea persoanei apropiate cele mai drage, care i-a fost uneori alaturi mai mult decat persoanele care i-au dat viata... bunicule nu am sa te uit niciodata, doar tu m-ai invatat sa am sufletul bun... si eram atat de mica... ce puteam sti eu la doar 8 ani?..dar in anul care vine au mai plecat pentru totdeauna inca doua persoane din viata mea ...si deja mersul la inmormantari si praznice parca era o obisnuinta crunta... iar apoi am inceput sa descoper ca pana si singura bunica ramasa in viata ma confunda cu alta nepoata si uneori ma intreba ca de ce vin in casa ei ca nu am ce cauta ...si stii cat de mult ma durea? toti copii aveau bunici la care mergeau des si de la care primeau iubire...eu aveam doar o bunica care doar nu ma mai recunoastea, care la ceilalti nepoti mergea cu drag si ii ajuta, iar la mine venea din an in paste si nici atunci, care nu imi aducea nici o bomboana macar, iar cand mergeam la ea primeam sec ce caut la ea?... Am tot sperat candva sa-si dea seama, sa-i para rau de ce face si intr-un final mi-au fost ascultate rugamintele, dar ce rost mai avea cand trecuse un sfert de secol, cand ea a fost absenta din viata mea mai tot timpul cand ar fi trebuit sa fie acolo? Si s-a stins si ea intr-un final acum trei ani, dar sufletul nu a putut-o ierta pentru alegerile facute in trecut, nu a putut intelege de ce a fost ranit asa...
Si da sufletul asta nu a avut intotdeauna tot ce are in prezent, stie ce inseamna lipsa multor lucruri si grija zilei de maine. Stie cum e sa nu poti avea tot ce-ti doresti. Stie cum e sa rupa din putinii bani de buzunar care ii avea zilnic la scoala de mancare sa incerce sa puna deoparte si pentru zilele mai putin bune.

Stie cum e ca totusi persoanele care trebuiau sa fie cele mai prezente in viata lui, totusi sa fie atat de absente. Ca de multe ori nu a fost ascultat, ci doar pedepsit fara explicatii. Ca toti erau prea ocupati cu problemele casei ca sa-i mai poata asculta cineva durerile. Stie cum e sa nu aiba parte de familia de vis pe care oricine si-o doreste. Ca tatal a stiut tot timpul sa bea, mai presus de familie si de multe ori sa faca numai cearta si scandal, sa loveasca si sa reproseze ce nu-i convine, sa faca unele zile un chin, in care mai degraba hoinaresti pe strazi decat sa vii acasa. Si astfel lacrimile tot curgeau... Stie cum din cauza asta sarbatorile si zilele cele mai importante sau aniversarile s-au pierdut incet incet sau au fost uitate si au devenit zile obisnuite in timp. 

Stie cum trebuia sa invete sa se descurce sa fie cel mai bun atunci cand a ajuns la facultate, ca de fapt nu contau notele atat de mult cat conta faptul ca tatal nu trebuia sa-i plateasca taxele de scolarizare, ca de fiecare data cand a scos bani din buzunar pentru asta i-a reprosat amar si cand mai are ocazia inca profita de asta. Ca si cum ar fi facut-o din obligatie... si sufletul statea tot timpul pe o prapastie, gata sa cada in gol... si suferea in tacerea lui...

Si cu toatea astea a incercat tot timpul sa ascunda suferintele si sa mearga cu zambetul pe buze chiar daca numai el stia ce-i inauntrul lui, n-ar fi stiut ce sa le zica celor din jurul lui, pentru ca nu putea el intelege de ce altii au parte si el nu, de ce viata asta uneori e asa de crunta...

Iar iubirea cand a batut la portile lui, la inceput s-a jucat copilareste, un fel de dute vin-o, neinteleasa, uneori neimpartasita, uneori trecatoare, uneori neajunsa, sau cu timpul nefiind de partea ei.

Pe cand iubirea matura a venit doar sub diferite masti... A invatat sa iubeasca un suflet care de fapt nu exista, un suflet care a vrut doar sa-l foloseasca... I-a luat ceva timp pana si-a dat seama ca de fapt acel suflet era al altei persoane apropiate si a vrut doar sa se joace cu el si a suferit. Apoi dupa un timp a invatat sa ierte acel suflet cand a primit explicatiile si i-a dat inca o sansa sa faca lucrurile corect, dar iar era doar o amagire care a descoperit-o ulterior. Si cu multa durere s-a retras, nu a inteles cum unii pot fi asa... I-a luat ceva timp pana s-a refacut si treptat a incercat sa se deschida din nou in fata altui suflet care ii batea la poarta... Si l-a iubit cum a stiut el mai bine, dar dupa un an avea sa descopere ca iar iubise o amagire, ca totul era doar un amalgan de minciuni, ca isi vinduse si trupul si sufletul unui mincinos si iar lumea sufletului s-a prabusit si cu mai multa durere... Si iar avea sa primeasca explicatii si sa i ceara o noua sansa mai tarziu, si sufletul naiv i-a acordat-o pentru ca avea nevoie de iubire, si iar avea sa descopere ca minciunile tot minciuni raman... 

Si cu mai multa durere si lacrimi s-a inchis sufletul in el... Se tot intreba cu ce gresise atat de mult incat trei suflete au venit de-a randul anilor doar cu minciuni si de ce au vrut numai sa-l foloseasca cand el a pus atat de multa dragoste in ele...

Intr-un final a cunoscut si un suflet care parea sa fie tot ce-si doreste si pe care l-a iubit mai presus de orice in ciuda aparentelor, dar intr-un final nu a inteles de ce si acesta a plecat fara sa-i zica nimic, cum toate visele care le cladise impreuna s-au naruit...si cat de mult doare tacerea n-ar putea sa-i explice vreodata...isi pusese toate sperantele ca acesta era sufletul langa care candva avea sa imbatraneasca fericit...

Si doar timpul mai poate face ceva, doar timpul imi mai poate ajuta sufletul sa inteleaga toate durerile astea care le-a tot carat cu el...

Dar daca timpul i-ar acorda o sansa sa schimbe ceva din trecut, te-as alege pe tine ultim suflet, sa incerc sa intorc tot ce nu am stiut sa fac bine, pentru ca sufletul meu a ramas la tine!
 

love,  Criss