Stiu ca in ultima vreme trecem printr-o perioada grea si eu nu mai simt siguranta de altadata, fapt ce ma face sa actionez poate nu tocmai cel mai potrivit uneori, si in loc sa fac mai bine fac mai rau.
Trebuie
sa recunosc, uneori dau cu batul in balta, chiar daca in suflet simt
doar dragoste pentru tine, uneori devin incapatanata si nici eu nu ma
recunosc.
Am incercat sa te ascult de
fiecare data cand m-am indreptat cu tot sufletul spre tine sa vad ce ai patit, de ce
esti retras, m-am intors la tine asa cum sufletul mi-a soptit. Am venit
la tine sa vad ce nu e in regula cu noi doi, ce e in sufletul tau de
fapt, sa incerc sa inteleg tot ce ai pe suflet si sa-ti spun ca va fi
bine. Stiu ca poate nu prea ti-am dat raspunsuri si tocmai de asta ti le
scriu acum, poate intr-o zi ti le voi arata ca sa iei aminte cum vad eu lucrurile acestea.
Eu
cred ca dragostea noastra poate invinge orice, nu suntem nici primii si
nici ultimii care am lupta pentru asta. Am vazut atatea cupluri care au trecut peste greutati mai mari impreuna, care nu si-au vazut decat de iubirea lor indiferent ce a zis lumea din jurul lor si au putut razbi. Noi chiar nu putem trece peste certurile astea mici, nu putem lupta pentru dragostea noastra? Eu zic ca da!
Fiecare dintre noi avem un trecut in spate, mai mult sau mai putin dureros.
Sa nu crezi ca desi uneori ti-am reprosat legatura ta cu fosta nu am inteles-o. Stiu ca tot ce va leaga in prezent este printesa si pentru ea suferi cel mai mult. Nu-mi fac griji ca vreodata te vei intoarce la ea, nu, ca stiu ca nu ai face-o, dar imi fac griji ca poate uneori va vrea sa bage rautati intre noi. Intr-adevar te-am tot intrebat fel si fel de lucruri despre trecut, si uneori poate nu au fost prea bine alese cuvintele, dar am facut-o pentru ca incercam sa inteleg cum o mama isi poate pune mai presus interesul si fericirea proprie decat fericirea copilului si a familiei care o are. Si sincer nu as putea sa o inteleg vreodata cum a putut face ce a facut. De asta am o parere nu prea buna despre ea, si poate de asta ma arat poate deranjata de trecutul tau, nu inteleg cum poate gandi asa o mama, in opinia mea o persoana de genul nu este mama adevarata, poate este mama doar cu titlu pe hartie. Eu stiu ca o mama incearca sa faca tot ce este bine pentru copilul si familia ei, nu pentru interesul propriu. Si da poate nu o suport pentru ca te-a facut atat de mult sa suferi. Si iarta-ma daca gandesc asa, dar asta sunt eu, odata ce mi-am ales cu cine sa fac o familie nu ma mai intereseaza restul, intotdeauna am fost fidela sufletului care l-am iubit indiferent ca a fost bine sau rau si indiferent de distanta.
In ceea ce o priveste pe printesa, stiu ca ti se rupe sufletul ca nu esti alaturi de ea oricand ai vrea. Intr-adevar poate inca nu pot intelege anumite sentimente decat atunci cand voi fi mama ca sa stiu intr-adevar ce inseamna simt matern. Dar vreau sa intelegi ca asta nu inseamna ca nu sunt de acord ca ea sa fie prezenta in viata noastra, din contra. Te rog doar sa imi acorzi timpul necesar sa ma pot apropia de ea astfel incat sa nu sufere, sa nu faci lucrurile sa fie prea bruste, va trebui sa intelegi ca si eu si ea vom avea nevoie de timp sa ne acomodam. Da, stiu ca am inceput-o cu stangul si am creat o rea impresie si m-ai catalogat ca de fapt eu nu vreau sa o accept pe printesa si ca nu imi plac copiii, dar te inseli, am mai tot incercat sa-ti explic dar ai ramas tot pe a ta. Am fost distanta atunci din cauza problemelor dintre noi, aveam asteptari de la tine sa vii sa ma iubesti cum o faceai altadata, si nu am gasit puterea sa trec peste ele si m-a durut si mai tare apoi ca te-ai folosit de fata ca sa ma minti sau sa ma tradezi cum ai spus tu si apoi cum mi-ai spus ca parerea mea nu conteaza cand vine vorba de fata, ca e doar alegerea ta ce vrei sa faci. M-a durut foarte mult, pur si simplu m-am simtit data la o parte, ca eram doua tabere tu si fata si eu singura. Si in tot acest timp imi rasunau cuvintele tale in minte si ma intrebam atunci de fapt eu ce caut acolo in viata ta daca tu intr-un fel sau altul ma dai la o parte, cum sa mai indraznesc sa ma apropii de printesa daca ma simteam ca o straina in viata ta, in casa ta? Tot ce as fi vrut e sa vorbesti deschis cu mine, sa-mi fi spus ce e in sufletul tau si atunci as fi inteles si poate nu mai reactionam cum am facut. Tu singur imi spuneai candva ca tot timpul vei vorbi cu mine cand va vine vorba despre asta si nu doar ma vei pune in fata faptului deja implinit, si nu prea a fost asa. Nu am nimic cu fata, daca ar fi fost asa cum zici tu ca nu eram de acord atunci nu ti-as fi acordat deloc sansa sa intri in viata mea de la bun inceput, dar in schimb m-a deranjat atitudinea ta cum ai gestionat situatia ca nu ai putut fi sincer cu mine si m-a durut si ca nu ti-a pasat ca imi era rau in acelasi timp. Si din contra, e atat de dragalasa si iti seamana atat de mult, o doamne daca ai sti cat de mult ma gandeam cum ar fi candva sa mai avem un copil al nostru, cat de mult imi doream... Si doar stii ca imi plac copii, in special fetitele ca asta imi doresc cel mai mult sa am candva, mai tii minte ce discutii aveam cand mergeam sa cumpar cadouri pentru copilasii prietenilor? Si da, poate in mintea mea am vazut altfel apropierea mea de ea, imi inchipuiam altfel lucrurile, ma gandeam ca poate va veni treptat, ca poate va incepe prin simple iesire la cofetarie, la joaca sau in parc tinandu-ne toti trei de mana si abia apoi poate va continua acasa incercand sa facem clatite sau pizza si deslusind jocuri demult uitate de noi cei maturi. Da, asa mi-am inchipuit eu ca va incepe povestea in care sa ma incadrez si eu in lumea printesei tale. Poate mai sunt si eu o copila care viseaza cu ochii larg deschisi doar...
E adevarat ca uneori te tachinez ca fumezi si mai bei cate o bere, dar trebuie sa intelegi ca o fac din iubire, nu din repros, ca ma gandesc mai mult la sanatatea ta decat o faci tu, ca mi-e frica ca uneori poate te vei imbolnavi si te voi pierde si nu as putea sa-mi inchipui lumea mea fara tine. De asta mi-e si frica cu serviciul tau, ca te consumi foarte mult fizic si ca se pot intampla atatea nenorociri intr-un moment de neatentie...Dar daca tu imi promiti ca vei avea grija de tine atunci o sa-ti fiu alaturi in toate deciziile tale. Si da, e adevarat ca uneori ti-am zis ca poate ar fi bine sa-ti termini si studiile, dar trebuia sa stii ca aveai sprijinul meu indiferent de situatia care o alegeai. Pur si simplu am zis ca poate pe viitor iti va fi mai usor daca le ai terminate, era o sugestie, dar nu ca e o conditie obligatorie ca noi doi ca si cuplu sa putem exista, aici m-ai inteles gresit. Eu nu iubesc conditionat si asta ar fi trebuit sa stii deja.
Si da poate la prima impresie am niste parinti care pot parea mai duri, care poate nu le va fi usor sa inteleaga unele lucruri de la bun inceput, dar stiu ca tot ce-si doresc cel mai mult e sa ma vada fericita, iar daca tu ma vei face sa ma simt fericita si iubita atunci nu trebuie sa-ti mai faci probleme. Ti-am zis ca in prezent am ajuns la concluzia ca nu conteaza parerile altora, fie ca e vorba de familie sau prieteni, ca nu facem casa cu ei, nu vom trai cu ei, tot ce conteaza e sa ne avem unu pe altul, pentru ca noi ne vom cladi o familie doar a noastra: eu, tu si copiii nostri, atat conteaza de fapt.
Intr-adevar e foarte greu acum sa ne gandim oare de unde sa incepem, cu ce ne vom putea face o casuta a noastra, unde, cu ce bani, cine va renunta la viata lui cu care era obisnuit acasa si va porni de la zero alaturi de celalalt si multe alte ganduri.. Stiu ca nu va fi deloc usor, dar cred totodata ca in momentul de fata nu putem lua inca decizii exacte ce va fi, nu vreau sa ne pripim ca apoi sa-i para rau celuilalt ca poate nu a luat decizia cea mai buna. Nu putem sti inca ce ne rezerva viitorul, poate intr-adevar ne vom muta in oras la mine, cum am sugerat eu pentru ca e mai mare si sunt mai multe posibilitati, ai sa ma intrebi cu ce, poate voi face eu credit pe numele meu si daca intr-adevar se va intampla ceva rau vreodata intre noi voi ramane eu cu el, nu trebuie sa te temi ca vei pati ca in trecut si vei ramane tot tu cu cheltuiala, nu va fi asa, sau poate vom avea ceva banuti de la nunta sau poate vom fi ajutati de parinti. Poate totusi ma voi muta eu in oras la tine,ca si asa nu sunt bune vremurile la munca aici, deja parca ma vad incercand sa dau culoare casutei noastre amenajand-o cu tot felul de lucruri si incercand sa plantez primavara floricele in gradina din fata. Si da, mi-a placut cum ne-am inteles atunci cand am facut curatenie prin casa amandoi. Sau poate te voi urma in strainatate sa muncim amandoi, cand voi fi mai sigura pe limba straina. Dar indiferent de distanta care ne va desparte, o sa-mi indrept tot timpul pasii catre tine si nu va disparea iubirea dintre noi din aceasta cauza. Sunt atatia oameni care au luat-o de la zero, noi de ce nu am putea, mai ales daca ne iubim?
Da am reactionat impulsiv cand mi-ai zis ca vei pleca din nou, m-am suparat si am plans, dar cum credeai ca va reactiona sufletul cand ii vei spune asta, cand abia te-a vazut, cand te-a asteptat atat de mult sa vii si gandul ca acus iar pleci il macina de durere. Nu ma voi impotrivi, dar trebuie sa incerci sa intelegi ca totusi ma doare vestea asta si nu-mi pot ascunde lacrimile.
Poate intr-adevar pun prea multe si prea usor la suflet, ca asa sunt eu, ma consum din orice, nu pot fi indiferenta, ar insemna sa nu iubesc cu adevarat. Uneori si eu ma enervez repede, si sunt incapatanata si orgolioasa si poate nu stiu sa las de la mine ca m-am obisnuit sa fac lucrurile de una singura, sau mi-e frica sa fac asta pentru ca uneori am fost ranita in trecut. Nu exista perfectiune, de asta poate lucrurile s-au intamplat cum au fost, fiecare a fost obisnuit cu stilul lui si singur, dar cred ca ne putem adapta in functie de necesitatile celuilalt. Asta face un cuplu fiecare spune, consulta si iau ce e cel mai bine pentru ei. Si stiu ca uneori sunt foarte insistenta, ca ai zeci de apeluri si mesaje de la mine zilnic, dar daca te caut o fac cu un motiv, nu din plictiseala, te caut pentru ca poate am nevoie de un sfat sau o vorba buna de la tine, pentru ca poate am nevoie sa-ti aud vocea atunci cand imi este greu sau rau, pentru ca poate vreau sa-ti spun ca te iubesc si cat de mult imi lipsesti, pentru ca poate imi fac griji pentru tine, si pentru ca ma doare cum nici nu-ti poti inchipui ca ma ignori cand te caut.
Uneori ma intreb daca tu ai fi fost in locul meu, tu cum ai fi actionat in unele situatii, te-ai fi descurcat mai bine, sau ce ai fi gandit in acele momente? Amandoi am gresit in unele situatii, acum nu mai conteaza care a gresit mai mult sau mai putin, tot ce conteaza e ce vom face de acum inainte, conteaza ca noi sa ne axam pe dragostea ce ne leaga, conteaza sa nu lasam pe nimeni si nimic sa ne desparta, va conta doar sa luptam pentru dragostea noastra. In dragoste sa nu te temi niciodata ca nu va merge, teme-te ca nu ai incercat!
Dar vreau sa stii ca nu m-am indoit niciodata ca tu nu ai fi persoana potrivita pentru mine, din contra esti persoana care conteaza cel mai mult, chiar daca nu intotdeauna arat acest lucru. Esti persoana pentru care vreau sa lupt, fara de care nu as putea sa-mi inchipui viata mea. Esti tot ce iubesc mai mult, esti viata mea! Te iubesc si te voi iubi mereu, indiferent de vremurile bune sau rele prin care vom trece.
love, Criss 
